Mereu am nevoie să le hrănesc.Ele se dezvoltă şi în capul meu cresc ditamai "dinozaurii".Eu le numesc "gânduri paranoice".Practic,am talentul de a transforma o simplă întâmplare în cel mai groaznic coşmar pe care l-ai putea avea vreodată sau poate chiar în cel mai frumos vis.
Asta vreau să fac aici.Doresc să nu ţin numai pentru mine aceste gânduri,să le împărtăşesc tuturor.
Nu-mi pasă câtă lume va vedea acest blog.N-am nevoie de un public mare.Eu am nevoie să mă descarc de aceste gânduri care-mi invadează mintea zi de zi.Sunt ca nişte paraziţi.
De ceea ce am nevoie cu adevărat sunt persoane care simt nevoia,la fel ca mine,să-şi destăinuie gândurile întunecate şi ascunse,visurile şi momentele când viaţa li se pare cel mai aiurea lucru.
Sunt foarte curioasă ce va ieşi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu